Testul lui Socrate

Dragii mei, mi-am adus aminte zilele acestea de o întâmplare citită cu ceva vreme în urmă, dar care mi-a rămas întipărită în minte. Şi aceasta, desigur, pentru că am avut ceva important de învăţat din ea şi tare mult m-aş bucura dacă povestirea de mai jos ar rodi şi în sufletele voastre. Este vorba despre o întâmplare din viaţa filosofului grec Socrate, foarte cunoscut şi lăudat pentru înţelepciunea lui.

Într-o zi, marele filosof Socrate se întâlni în calea sa cu un cunoscut. Acesta, văzându-l, îl opri şi îi zise:

- Socrate, ştii ce tocmai am auzit despre unul dintre studenţii tăi?

- Stai o clipă, îi replică Socrate. Înainte să îmi spui acest lucru, aş vrea să treci printr-un mic test, numit "Testul celor trei".

- Trei?

- Da, trei, continuă Socrate. Înainte să îmi spui despre studentul meu, să stăm puţin şi să testăm ce ai de gând să îmi spui. Primul test este "Testul adevărului". Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să îmi spui este adevărat?

- Nu, spuse cunoscutul, doar am auzit despre el.

- Bine. Deci în realitate tu nu ştii dacă este adevărat sau nu. Acum să încercăm testul al doilea, "Testul binelui". Ceea ce vrei să îmi spui despre studentul meu este ceva de bine?

- Nu, dimpotrivă, spuse omul din faţa filosofului şi dădu din umeri, destul de stânjenit de situaţia în care intrase de unul singur.

Socrate continuă:

- Totuşi, mai poţi trece testul încă, pentru că mai este un pas, "Testul folosinţei". Aşa că te întreb: ceea ce vrei să îmi spui despre studentul meu îmi este de folos?

- Nu, nu chiar…

- Ei bine, concluzionă Socrate, dacă ceea ce vrei să îmi spui poate că nici nu e adevărat, nu e nici ceva bun şi nici nu este de folos, atunci de ce să îmi mai spui?

Vedeţi, dragii mei, cât de elegant a rezolvat Socrate situaţia? Oare de câte ori în zi nu ascultăm sau spunem ceva ce nu este nici adevărat, nici bine şi nici folositor? Trăim într-o vreme în care ajung la noi informaţii nenumărate, dintre cele mai variate şi pe cele mai diverse căi. Şi desigur, le transmitem şi noi mai departe, de multe ori netrecându-le prin nici unul dintre cele trei teste. Facem acest lucru cu voie sau fără voie. Dar îl facem şi el nu ne ajută, nu ne foloseşte şi cu siguranţă nu ne onorează.

Chiar dacă în societatea în care trăim zvonul şi minciuna sunt foarte prezente şi încurajate, nu suntem lipsiţi de alternative, de excepţii, iar schimbările nu le putem pune decât fiecare dintre noi în practică. Ţine doar de noi în ce măsură vom face schimbarea cu propria persoană.

Trăim în această avalanşă de informaţii care ne invadează şi uneori ne identificăm cu ceea ce ne este furnizat de mass-media, de cunoscuţi, necunoscuţi, prieteni. Aşa că vă îndemn să faceţi o selecţie mai atentă a ceea ce auziţi, citiţi şi chiar vedeţi şi să treceţi totul prin aceste trei teste: "testul adevărului", "testul binelui" şi "testul folosinţei".

Câteva cuvinte despre Socrate

Vestimentaţia lui Socrate era întotdeauna modestă, atât din cauza sărăciei, cât şi a simplităţii sale, dar niciodată n-a fost văzut afişând neglijenţă în acest aspect. La banchete se dovedea o persoană veselă şi plăcută, care bea alături de prietenii lui, dar care niciodată nu se cufunda în beţie cum păţeau aceştia.

Curajul său era completat de o răbdare, o simplitate şi o stăpânire de sine capabile să facă faţă oricăror încercări. Mânia, violenţa şi duşmănia îi erau necunoscute. Dacă cineva îl lovea şi oamenii din jur se mirau de resemnarea sa, Socrate explica:"Dacă un măgar m-ar fi lovit cu copita, l-aş fi dat în judecată?"

Inima lui Socrate nu cunoştea aroganţa, iar atunci când a văzut în piaţa Atenei tot felul de obiecte expuse de negustori pentru a stârni admiraţia şi lăcomia cumpărătorilor, acesta se mulţumi să spună:"Câte lucruri de care eu nu am nevoie există!".

Filozofia lui Socrate gravitează în jurul cunoaşterii de sine. Acesta consideră esenţială pentru om capacitatea acestuia de a intra în relaţie de dialog, şi pune pe primul plan sufletul, nu corpul. Socrate a fost primul gânditor care a luat ca obiect al meditaţiei sale fiinţa umană. Începând cu Socrate, omul devine în mod exclusiv o problemă pentru el însuşi. "Persoana ta este sufletul tău", spunea Socrate.

Sursa:

http://ziarullumina.ro/pagina-copiilor/testul-lui-socrate