Gandeste Pozitiv ... Fii Informat: octombrie 2017

Vizualizari

Etichete !

miercuri, 25 octombrie 2017

Ce simte un bebeluș atunci când mama lui plânge în timpul sarcinii: La asta nu v-ați fi gândit:




CNS-LIFE-GENDER -- Behind the scenes- the model of a fetus in the womb. On Mother's Day, one of the most startling broadcasts will be In the Womb on National Geographic Channel. Pictures of unborn infants are not new but this two-hour Brit documentary uses the latest in 3-D scanning technology to provide exceptional images of a baby girl from conception to birth. Her mouth opens, she swallows amniotic fluid, hiccups, learns innate reflexes when startled, seems to recognize familiar voices and music, selects a favourite thumb to suck (at 11 weeks), dreams (but of what?) and generally is awake about 10 per cent of the time. (CP PHOTO/ Alliance Atlantis/ HO) *Calgary Herald Merlin Archive* DATE PUBLISHED THURSDAY, MAY 5, 2005 DATE PUBLISHED THURSDAY, SEPTEMBER 22, 2005 *Calgary Herald Merlin Archive*FOR CNS LIFE PACKAGE, APRIL 2, 2010


Poate că toate femeile care au avut fericirea de a fi mame s-au întrebat la un moment dat ce simte bebelușul lor atunci când mama are o emoție puternică și plânge. În zilele noastre, cercetătorii au putut veni în sfârșit cu un răspuns la întrebarea: ce simte bebelușul atunci când mama lui are o emoție puternică în timpul sarcinii.

S-a ajuns la concluzia că emoțiile mamei nu influențează doar dezvoltarea copilului în timpul gestației, ci ele vor lăsa continuări pentru tot restul vieții sale. Și acest lucru se întâmplă chiar și dacă sunt mulți oameni care cred că bebelușul nu simte nimic în interiorul uterului.

La Universitatea din California-Irvine, unul dintre studii a adus niște rezultate surprinzătoare. Se pare că bebelușii primesc substanțe chimice care sunt generate și se schimbă odată cu stările emoționale ale mamei. S-ar putea concluziona chiar că factorii externi (droguri, alcool sau substanțe toxice) și emoțiile mamei sunt factori care modelează copilul și acest „efect” poate dura o viață întreagă.

Dacă în timpul sau după sarcină mama intră în depresie, studiile au arătat că bebelușul va prelua acea tristețe și o va îndura ca și cum ar fi a sa. Dar cel mai important lucru care a fost determinat de studiul în cauză este acela că, având emoții calme și fiind într-o stare de fericire, va face ca bebelușul să aibă o evoluție mai bună decât cel al cărei mame simte perioadele scurte de fericire ale mamei sale, care apoi se schimbă în mod neașteptat cu tristețe sau stres. Adică este esențial pentru dezvoltarea bebelușului ca mama să se afle într-un echilibru emoțional.

Pentru studiu, Sandman, Davis si Glynn au analizat mai multe mame care au suferit de depresie înainte și după sarcină, totodată analizând și bebelușii lor, în același fel.

Fetușii umani sunt participanți activi la dezvoltarea lor și colectează informații pentru propria lor viață după naștere. Se pregătesc pentru restul vieții lor pe baza mesajelor sau semnalelor pe care le oferă mama. Cel mai surprinzător lucru este faptul că bebelușii pot simți starea psihologică a mamei lor.

O mamă care are o stare emoțională echilibrată va ajuta la dezvoltarea unui copil sănătos, în timp ce o mamă care trece prin depresie sau are schimbări bruște și constante ale stării de spirit va da naștere unui bebeluș cu probleme de dezvoltare sau care va avea o dezvoltare mai lentă.

Potrivit unui grup de psihologi prenatali, în afară de perceperea sentimentelor mamei, ei percep și gândurile lor, care vor influența și modul în care copilul se va dezvolta. Potrivit experților, începând cu a șasea lună de sarcină, mamele încep să creeze o legătură cu bebelușul lor, deoarece hormonii pe care mama îi produce în timp ce se confruntă cu emoțiile pe care le are (indiferent de diversitatea lor) trec prin placentă.

Din acest motiv, este foarte important ca femeile să aibă o stare emoțională echilibrată, să se bucure de sarcină, să renunțe la grijile lor și din moment ce primesc vestea că vor fi mame, să își iubească bebelușul.

luni, 9 octombrie 2017

De ce să ascult vocea interioară?



Sursa: https://astrodeva.wordpress.com/2017/08/20/de-ce-sa-ascult-vocea-interioara/


În primul rând vocea interioară este cea care ştie ce este cel mai bine, la un anumit moment de timp, pentru fiecare dintre noi, în parte. Avem, zi de zi, fel de fel de necesităţi. De la nevoia de alimentaţie până la aceea de a comunica cu alţii, de a vorbi cu alţi oameni. Dar nu întotdeauna putem, cu ajutorul intelectului, să determinăm care sunt acele necesităţi mai presante, mai urgente, şi cărora să le acordăm o prioritate mai mare în viaţa noastră.
Vocea interioară este cea care ne poate semnala necesităţile “prime” ale fiinţei noastre. Sunt anumite lucruri care trebuiesc dobândite mai întâi, celelalte putând fi satisfăcute doar dacă au deja nişte “temelii” iniţiale. Este ca atunci când am vrea să construim o clădire cu mai multe etaje. Chiar dacă am dori să construim mai întâi etajul doi sau chiar acoperişul, trebuie să urmăm, în mod riguros, o anumită secvenţă de paşi, astfel încât construcţia noastră să fie stabilă şi durabilă.

La fel stau lucrurile şi cu fiinţa umană. Pentru a dobândi o stabilitate internă, un echilibru interior, trebuie să urmărim să satisfacem mai întâi nişte necesităţi “primordiale” care vor constitui baza de plecare pentru dobândirea celorlalte.
Meditation GIF - Meditation - Discover & Share GIFs

Societatea actuală ne oferă, într-o anumită măsură, o secvenţialitate a paşilor de urmat în viaţă. Dar, fiecare dintre noi reprezintă o individualitate aparte. Nu ne putem încadra toţi în aceleaşi tipare, în aceleaşi reguli stricte. “Fiecare fiinţă are o anumită vocaţie şi aceasta este torţa care ii luminează viaţa. Cel care işi ignoră vocaţia e ca un sfeşnic rămas ne-aprins.


Cel care caută sincer adevăratul ţel al vieţii sale va fi el insuţi căutat de acel ţel. Concentrandu-se asupra acestei căutări, o lumină va incepe să-i alunge confuzia. Numiţi-o revelaţia, numiţi-o inspiraţie, spuneţi-i cum doriţi. Ne-increderea e cea care inşeală. Sinceritatea conduce direct către ţel.”


Ce nu este vocea interioară

În primul rând vocea interioară nu este o VOCE. Ea nu se aude… ea se simte, se percepe. Probabil vi se pare un nonsens…. cum adică, vocea nu se aude? Termenul de voce interioară este un termen generic, este o exprimare metaforică a unui fenomen psihic. Vocea interioară poate fi interpretată ca voce dar nu este o voce. Vocile „vorbesc” o anumită limbă: engleză, franceză, germană, română, chineză, etc. Şi sunt sute de limbi. Vocea interioară nu le cunoaşte pe toate. Ea ştie doar un singur limbaj. Cel al gândului.
Aşadar, dacă veţi auzi o voce care vă va spune ceva în limba română să ştiţi că nu este ceea ce eu numesc vocea interioară. Încă din momentul naşterii suntem obişnuiţi să gândim într-o anumită limbă. După primele gângurituri, mama începe să ne înveţe diferite cuvinte în limba maternă, şi vom fi obişnuiţi să gândim în această limbă. Acest mod de gândire nu este “un dat” natural. Limbajul articulat (sau mai bine zis gândirea într-un anumit limbaj) este o modalitate de a comunica cu ceilalţi membri ai comunităţii. Pentru “a discuta” cu tine însuţi; pentru a purta un dialog interior, sau, mai direct spus, pentru a gândi, fiinţa umană a fost înzestrată cu un alt limbaj.


Vocea interioară îţi cunoaşte gândurile. Nu are nevoie ca tu să-ţi formulezi aceste gânduri în limbaj articulat sau în fapte. Ea îţi cunoaste intenţiile , atitudinile faţă de cei din jur. Vocea interioară nu are nevoie ca tu să-i demonstrezi fidelitatea. Vocea interioară nu îţi răspunde imediat la întrebări. Se întâmplă şi aşa, dar de cele mai multe ori lansăm o întrebare şi răspunsul poate veni chiar şi peste câteva săptămâni. Vocea interioară nu te roagă, nu insistă să faci anumite lucruri.
meditation.gif

Ce este vocea interioară

Pe scurt am putea defini vocea interioară ca fiind instinctul speciei. De ce am preferat această „definiţie” prescurtată? Poate că nu este cea mai relevantă dar reflectă o caracteristică importantă a vocii interioare. În mod normal vocea “discută” cu tine, îţi trimite mesajele ei în mod „paşnic”, dar în momentul în care te afli în faţa unui pericol ea „strigă”. „Tipă” la tine: „NU”.


Partea proastă este că nu insistă spunând: nu, nu, nu, nu,…. Simplu, zice o dată şi gata. Dacă nu i-ai prins mesajul, este din cauza lipsei tale de antrenament. Va trebui să te antrenezi pentru a nu mai „rata” şi alte mesaje.  Din astfel de considerente am ales această scurtă definire: în momente cheie din viaţa ta, vocea interioară îţi trimite mesajele mult mai „apăsat”, mult mai „hotărât”. Dar, vocea interioară nu te va ruga să-i asculţi mesajul, să-i urmezi îndemnul. Ea îţi transmite „părerea ei”. O urmezi bine; nu o urmezi – treaba ta, descurcă-te.



Vocea interioară este aceeaşi pentru toată lumea, pentru toate categoriile sociale. Nu contează cât de „citit” eşti, câte şcoli ai; vocea interioară este aceeaşi, în sensul că are aceeaşi înţelepciune. Din alte puncte de vedere, persoanelor cu un „grad înalt de cultură” le este mai greu să perceapă vocea interioară. Şi aceasta, din cauză că, astfel de persoane, în procesul asimilării informaţiilor, au folosit foarte mult raţionalul, în detrimentul „simţului interior”. Vocea interioară este aceeaşi, indiferent de moralitatea persoanelor: oameni evlavioşi, hoţi, ucigaşi, etc.


Vocea interioară nu are voinţă, în sensul că ea nu alege persoanele pentru care să se manifeste. Vocea interioară este foarte răbdătoare. Îţi va „şopti” toată viaţa, în speranţa că poate, odată şi odată, tot vei ţine cont de „părerile” ei. Totul depinde de tine.

miercuri, 4 octombrie 2017

Dacă copilul este bolnăvicios, atunci părinții sunt cei care trebuie tratați!!!


Sursa: http://perfect-ask.com/daca-copilul-este-bolnavicios-atunci-parintii-sunt-cei-care-trebuie-tratati/

Familia este un tot întreg. Fiecare membru este strânsă legătură cu ceilalți. Astăzi vă vom spune ce trebuie să știe fiecare părinte despre familia sa:
De la concepere și până la 12 ani părinții sunt deplin responsabili de cele ce se întâmplă cu copilul, deoarece starea lui este determinată de câmpul energetic și informațional al părinților.

Mama este responsabilă de starea copilului (energia corpului).
Tata este responsabil de ceea ce se întâmplă cu copilul (comportament) și de starea mamei.
Tații sunt responsabili pentru toți.

1. Influența mamei asupra copilului
De la concepere și până la 12 ani copilul se dezvoltă. Mama este unica sursă de „material de construcție” până la naștere și sursă de energie după naștere.
Если болеет ребёнок, лечить надо папу и маму
Cu toții știm că mama nu trebuie să consume alcool, să fumeze, să se drogheze sau să se alimenteze nesănătos, dar… Formarea și dezvoltarea fizică a copilului depinde și de starea psihologică a femeii. Dependența este atât de mare încât cele mai mari probleme ale copilului sunt provocate de mama dezechilibrată psihologic.
În timpul sarcinii mama trebuie să fie extrem de calmă și pozitivă, să trăiască în așteptarea bucuriei de a naște un copil.
După naștere și până la 12 ani copilul este foarte atașat energetic de mamă, iar mama îi controlează  starea lăuntrică. Chiar dacă sarcina a fost liniștită, nașterea provoacă unele stări de panică.
Stările de îngrijorare sunt firești pentru oricare mamă, este un instinct de protejare. Însă, toată îngrijorarea pe care o simțiți se transmite copilului.
Dacă mama este permanent preocupată de niște temeri, atunci ele pot deveni realitate.
Alimentați copilul cu energie pozitivă, dragoste, grijă, blândețe. Încetați să vă îngrijorați prea mult, să-i insuflați frică, nesiguranță, tristețe. Evitați certurile în familie. Copilul alimentat cu negativism va avea o energie negativă, cu care se hrănesc paraziții intestinali!
Paraziții intestinali nu supraviețuiesc într-un mediu pozitiv!
Teoriile precum că copilul „a fost infectat” sau „a răcit” nu sunt valabile. Copilul poate rămâne sănătos după un duș rece sau poate să se îmbolnăvească îndată ce mama începe să se îngrijoreze.
Rețineți! Boala este un simptom, nu o cauză! Tot ce se întâmplă cu copilul sunt consecințele energiei defectuoase! Copilul absoarbe această energie de la părinți, prieteni sau școală.
Febra este o consecință a luptei organismului cu unele cauze. Secrețiile nazale la copil sunt bacteriile și paraziții morți eliminați de organism care se alimentau cu energia negativă. Dacă scădeți febra copilului, prelungiți viața paraziților. Imunitatea copilului este mai isteață decât părinții și medicii. Nu scădeți febra! Folosind medicamentele distrugeți procesele interne care depistează cauza bolii și luptă cu infecțiile. Corpul uman se acomodează condițiilor externe și își mobilizează rezervele interne pentru a lupta cu bolile.
2. Influența tatălui asupra copilului și mamei
Tata este un element cheie care influențează sănătatea familiei. El determină starea mamei, apoi mama a celorlalți membri.
Если болеет ребёнок, лечить надо папу и маму
Dacă femeia este mereu iritată și supărată, problema este în tată.
Tata nu trebuie să țipe la mamă, dar trebuie să o liniștească, să facă tot posibilul ca ea să se simtă bine.
Aveți grijă de ea, discutați, ieșiți la o plimbare, râdeți… Stimați tați sunteți sprijinul ei, toată lumea ei se învârte în jurul vostru. Soțul conduce casa și familia, la fel cum soția determină starea tuturor.
Dacă soțul nu dirijează starea soției, nu o liniștește, nu reușește să o scape de stres sau alte temeri… toată familia se va îmbolnăvi!
Soțul educă copilul prin intermediul cuvântului. Vorbirea transmite energie copilului, îl programează și îi determină comportamentul. Dacă tata spune „vei face, vei fi, vei putea” copilul reușește. Tata niciodată nu va spune „nu vei putea, nu vei reuși”.
Mama nu sesizează aceste diferențe și folosește cuvinte care programează copilul în sens negativ: „vei cădea! te vei îmbolnăvi! vei strica! se va întâmpla ceva cu tine!”
Bărbații puternici trebuie să se țină de cuvânt, să ofere dragoste, grijă, liniște soției.
Femeile trebuie să ofere copiilor bucurie, dragoste, îngrijire și căldură maternă.
Soțiile trebuie să inspire soții, să-i facă să se simtă puternici și utili. Învățați să fiți slabe! Doar lângă o femeie slabă va fi un bărbat puternic! Este esența bărbatului! Dacă sunteți o femeie puternică, atunci fiți mai isteață: păreți slabă!
Mama și tata se formează reciproc… iar într-o familie sănătoasă și copii sunt sănătoși!
PS: Respectați acest secret: „Soarele, aerul și apa sunt cei mai buni prieteni”. Îmbunătățesc sănătatea și elimină consecințele negative ale influenței mamei. Este un echilibru natural. Activitatea fizică a copilului este obligatorie. Astfel este asigurată circulația sangvină și eliminarea toxinelor. Nu limitați activitatea fizică a copilului chiar dacă este bolnav.

marți, 3 octombrie 2017

De ce nu iubesc deloc așa-zișii Iluminați România


 Teritoriul pe care se află România pare să fi fost Vatra Lumii, locul din care s-a răspândit civilizaţia umană! La Bugiuleşti (Vâlcea), Nicolaescu-Plopșor a descoperit un femur uman vechi de două milioane de ani. Pe Valea Oltului au fost descoperite urmele unor locuinţe vechi de un milion de ani, iar la Tărtăria, pe Mureş, au fost descoperite trei tăbliţe conţinând cea mai veche scriere din lume, cu o vechime de şapte mii de ani. Aşezarea de la Româneşti, Dâmboviţa datează din anii 30.000 î.e.n. Aici a fost inventat arcul, s-a născut legenda lui Prometeu, au apărut primele mine şi furnale din Europa, aici s-au format popoarele indo-europene.


De aici au pornit o serie de popoare ca pelasgii, sciţii, cimerienii, ilirii, ligurii, bascii, sarmaţii, elenii (aheii şi dorienii), hitiţii, carienii, italicii sau frigienii etc. Aici s-au pus bazele Troiei şi apoi ale Romei. De altfel, vechea Romă a existat pe locul actualului oraş Roman, iar cuvântul Roma este de origine tracică.
Traco-dacii reprezintă cea mai veche cultură de pe Terra, anterioară Sumerului şi totodată cea mai numeroasă şi mai extinsă populaţie a antichităţii. Puteau fi găsiţi în întreaga Europă (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, Germania, Polonia, Italia, Franţa, Spania, Turcia Europeană), Tadjikistan, Asia Mică, Africa. Chiar şi burii din Africa de Sud sunt neam dacic! Cu multe secole înainte de cucerirea romană, dacii reuşiseră să obţină un an de 365,242197 zile, faţă de anul astronomic modern de 365,242198 zile, sau faţă de cel Iulian al alexandrinului Sosigenes de 365,25 zile. Homer a remarcat unitatea lingvistică, etnică şi de civilizaţie a tracilor începând cu mileniul V î.e.n., de când acest spaţiu a iradiat cultură. Tot el ne spune că numai ei ştiau să lupte călare şi să folosească arcul ca armă de luptă, potrivit razbointrucuvant.ro.
Traco-macedonenii au creat şi primul imperiu din Europa, cel al lui Alexandru Macedon, care a creat şi cultura „elenistică”. Dascălul său , Aristotel din Stagiro, Macedonia, era tot un traco-macedonean.
Scrisul a apărut mai întâi în spaţiul tracic, apoi în cel greco-roman. Primii poeţi au fost tot de origine tracă. Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine deosebită, toate convenţiile fiind încheiate doar verbal. De pildă, lipsa de acasă era semnalată printr-un băț aşezat la poartă. De remarcat că acelaşi obicei îl aveau şi mayașii! Oare cine îi învăţase să trăiască într-un asemenea identic spirit de cinste? Dacia a avut cea mai veche agricultură din Europa. Dacii erau singurul popor din lume care foloseau cercul pentru măsurarea timpului (vezi actualele ceasuri)! Minele de aur din Dacia erau cele mai bogate din Europa. Numai tezaurul regal al lui Decebal, jefuit de romani, conţinea 1640 de tone de aur şi 3310 tone de argint. Cu el, Imperiul Roman a scăpat de faliment, permiţând ca locuitorii Romei să fie scutiţi de impozite timp de un an, să primească fiecare câte 650 de denari, şi au fost finanţate timp de 123 de zile serbări la Roma cu peste 10.000 de gladiatori şi 11.000 de fiare sălbatice!
Primul popor antic european care a realizat o unificare a tuturor triburilor având aceeaşi etnie a fost cel dac. Ocupaţia romană a întrerupt procesul de unificare naţională pentru 1812 ani. Unde ar fi fost acum România, fără aceste vicisitudini ale istoriei? De reţinut: pentru cucerirea Daciei, Traian a fost nevoit să mobilizeze peste 60% din armata imperiului! În secolele VI-V î.e.n., civilizaţia dacică era atât de dezvoltată, încât se putea măsura cu cea persană a lui Darius (522-486 î.e.n.).
Herodot afirma că „tracii sunt cel mai numeros popor după inzi”. În această zonă, se înregistrează cea mai veche locuire în bordeie din lume (18.000 de ani), cea mai veche activitate de minerit din lume, cel mai vechi topor-târnăcop de miner, cel mai vechi harpon şi cel mai vechi vârf de lance cu două caneluri (tip baionetă) din lume (toate peste 18.000 de ani vechime), cea mai veche activitate din metalurgia aramei din lume (8.000 de ani), cea mai veche exploatare şi prelucrare a aurului din Europa şi cea mai veche scriere din lume (7000 de ani). Limba română este cea mai unitară limbă din Europa, vorbită de cel mai mare număr de oameni şi cuprinde cel mai mare număr de cuvinte de origine latină în raport cu celelalte limbi neolatine. În fapt, romanii descindeau din marea şi nobila gintă a traco-dacilor.

Pe la 1400 î.e.n. în Dacia nord-dunăreană a apărut cea dintâi şcoală cu local propriu de pe Terra, ANDRONICONUL, unde preoţii zalmoxieni predau toate disciplinele universitare, începând cu teologia, astronomia şi astrologia. Pitagora şi elevii săi şi-au completat studiile universitare la şcoala zalmoxiană întrucât după mărturiile lui Platon şi Socrate, în Dacia nord-dunăreană erau cei mai învăţaţi medici din lume, superiori medicilor greci. Hesion scria că Zalmoxe „a promovat o învăţătură despre un trai nou, mai înţelept decât al grecilor”. Tot Zalmoxe a introdus în şcoala sa studiul Dreptului, Belaginele, care stau la baza civilizaţiei umane. Pe atunci, evreii erau încă sclavi în Egipt! Platon, Socrate, Orfeu, Achile, Traian vorbeau limba traco-dacă. În Dacia se scria cu litere latine, care erau şi litere dacice! În această limbă comună i-a scris Decebal lui Traian pe o iască de fag. Marele lingvist italian Giaccomo Devoto stabileşte „începutul tranziţiei daco-romane dincolo de anul 2000 î.e.n.”, când evreii nu existau nici măcar ca păstori!
De unde vine denumirea de Dacia? De la prima regină a statului dac străbun, Dacia-Dokia-Sorita, slujitoarea Soarelui, Marele Zeu, care a fost preoteasă şi regină pe la 3.000 î.e.n. La impactul cu romanii, dacii credeau în nemurirea sufletului şi erau deja monoteişti. Din punct de vedere al concepţiei filozofico-religioase, erau şi au rămas net superiori romanilor. Ei nu credeau decât într-un singur om-zeu, Zalmolxis. Geţii cinsteau crucea, observând că una dintre cele mai frumoase constelaţii din emisfera boreală (50 de stele vizibile) are principalele stele dispuse în cruce, în dreptul Căii Lactee. Numele constelaţiei Lebăda este astfel un omagiu adus Păsării Divine pentru daci.
Iată ce ne arată Platon în Charmides, unul din celebrele lui dialoguri, din care extragem un pasaj absolut senzaţional: „Aşa stau lucrurile, Charmides, şi cu descântecul nostru. L-am învăţat, cu prilejul unei expediţii, de la unul dintre medicii traci ai lui Zalmoxis, despre care se zice că au şi darul de a te face nemuritor! Căci, spunea el, toate se trag din suflet, atât cele rele, cât şi cele bune, ale trupului şi ale fiinţei noastre întregi, revărsându-se din suflet, aşa cum se răsfrâng de la cap asupra ochiului. Ca urmare, mai ales sufletului trebuie să îi dăm îngrijire, dacă vrem ca, deopotrivă, capul, cât şi restul trupului să o ducă bine. Iar sufletul, spunea el, se îngrijeşte cu anumite descântece, care sunt, la rândul lor, spusele şi gândurile frumoase!” 
Freud şi psihanaliza lui? Evreii au „descoperit iar America” după mii de ani! Şi încă o informaţie care ne lasă fără grai: într-o locuinţă de pe dealul Grădiștei a fost descoperită o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă din bronz; la Piatra Roșie, un scalpellum tot din bronz; iar la Poiana, sonde medicale şi un schelet cu craniul trepanat! Religia geţilor spunea că la naşterea celor doi Fraţi Divini, Apollo şi Artemis, care a avut loc la solstiţiul de iarnă, Domnul Ceresc a luminat şi a încălzit pământul, încât zăpezile s-au topit şi au înflorit merii. În acelaşi timp, numele Zeiţei Mame, Maria-Maris însemna şi „floare de măr”.
De atunci, de când au înflorit merii iarna, Anul Nou, care era la 1 martie, a fost mutat la 1 ianuarie, dată preluată mai târziu şi de romani. Ei bine, evreii au preluat de la traco-daci data de 1 martie ca An Nou. S-a mai spus apoi că Iisus Hristos a fost influenţat, în filosofia sa, de esenieni. Numai că esenienii au fost iniţiaţi de traci, de preoţii lui Zalmoxe. Acest lucru este recunoscut până şi de Jose Phus Flavius, fostul răzvrătit iudeu împotriva Romei, devenit… mare istoric în Antichităţile iudaice: „Ei nu trăiesc prea diferit de lume, dar viaţa lor aminteşte în cel mai înalt grad de cea a dacilor numiţi pleistai”.
După cum ne arată Jose Phus Flavius în Războiul iudaic, esenienii constituiau practic prima confrerie de tip comunist din istorie: dispreţuiau bogăţia, între ei nu vindeau şi nu cumpărau nimic, jurau să respecte dreptatea faţă de oameni, trăiau în „frăţii” cărora îşi predau toate veniturile şi bunurile, gestionate în comun, respingeau prezența femeilor (temându-se de desfrânarea şi trădarea lor). Intenţii şi obiceiuri pozitive pe care, ulterior, evreii le vor adapta negativ în viitoarele lor „frăţii” masonice. Realitatea de care evreii, cei mai mari falsificatori ai istoriei, fug ca necuratul de tămâie, este că filosofia pozitivă creştină s-a născut pe teritoriul Daciei, ei nefăcând altceva decât să o preia în folos propriu pentru a distruge din interior Imperiul Roman şi a-şi justifica pretenţiile de „popor ales”, dornic de a stăpâni Lumea! Aşa cum Biblia a fost „prelucrată” timp de 1000 de ani, în folos propriu, aşa şi dovezile istorice privind primordialitatea universală a Traco-Daciei de Centru al Lumii, au fost distruse cu perseverenţă pe parcursul ultimelor două milenii!
Istoria mai are multe mistere şi unul dintre acestea, absolut senzaţional, poate fi modul în care două popoare înrudite, traco-dacii şi romanii, care dominau lumea antică, au putut fi asmuţite unul împotriva celuilalt. Oare, întâmplător, vizionarul indian Sundar Sing a prevestit, prin anii ’30, că România va fi Noul Pământ al Făgăduinţei, iar Bucureştiul va deveni Noul Ierusalim?